Retrospectiva Vakulovski // 12 editoriale deschise în 2015
Înţărcarea (19.01.2015)
Un text care vorbeşte despre copitele primite de către Republica Moldova de la partenerii de dezvoltare, care au început să nu ne mai dea bani pentru implementarea reformelor.
„Acum, Moldova e în rolul viţelului. A tot supt fonduri europene cu nemiluita, în schimb cerându-i-se promisiuni. Şi a promis, că nu-i doare gura pe politicienii moldoveni. Au promis europenilor exact ca şi nouă, alegătorilor. Şi au tot supt, dar rezultate – nimic. Ba da – ei au devenit tot mai hapsâni, mai avizi de putere, pentru că puterea înseamnă bani. S-a tot vorbit de o grămadă de reforme, dar degeaba. Banii s-au mutat dintr-un buzunar în altul. Nimic nu se vede, în afară de cefe groase şi sărăcia tot mai mare a Moldovei.”
Unirea, extremiştii şi separatiştii (26.02.2015)
E despre prima vizită a președintelui României la Chișinău, Klaus Iohannis, și despre reacția acestuia la întâlnirea cu studenții de la Universitatea de Stat. Dar şi despre cum politicienii moldoveni sunt o piedică în dezvoltarea țării, despre unioniști, extremiști și separatiști.
„Termenul de român unionist mi se pare cam pleonastic. Cred că român e destul. Orice român îşi doreşte patria reîntregită, mai ales după ani grei de ocupaţie, este normal. Asta nu înseamnă extremism. Alde Lupu/Dodon/Voronin încearcă să forţeze nota şi să catalogheze orice fel de acţiune pro-românească ca extremism. Iar moldovenii care nu vor unirea cu România sunt separatişti. Nu spun buni sau răi, dar trebuie să-şi recunoască separatismul, pentru că aşa se numeşte când nu vrei ca ţara să fie întreagă. V-aţi imagina acum două Germanii? Aşa suntem noi, din păcate.”
Dmitri Rogozin, eu cred că ești un căcat (02.03.2015)
Textul reprezintă reacția autorului la un filmuleţ postat de vicepremierul rus Dmitri Rogozin pe una dintre rețele de socializare: Eu sunt ocupantul rus! Potrivit lui Vakulovski, clipul se vrea un fel de asumare sarcastică a profesiei de ocupant și un fel de sinonim, totodată, între rus și ocupant.
„Rogozin și-a postat mujicia scârbavnică chiar după asasinarea lui Boris Nemțov în centrul Moscovei. Pe lângă cinism și prostie, voia să arate că el e adevăratul rus, nu unul ca Nemțov. Moartea lui Nemțov pentru Rogozin nu e un semnal de alarmă, ci un fapt divers, poate chiar firesc.”
Biserica în Moldova și „panslavismul etern” (16.04.2015)
Acest editorial este despre slujba de Paște și despre biserica din Republica Moldova. Vakulovski face trimitere la declarațiile Părintelui Constantin Necula, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, considerată cea mai importantă din România.
„Mi-ar plăcea să-l ascult mai des pe părintele Necula. Că de preoți în bermude și cu telefon direct de la Moscova te cam saturi. Din păcate, majoritatea bisericilor din Moldova rămân sub ocupație, încă din 1812.”
Albumul rușinii (25.05.2015)
În plină campanie electorală, editorialistul este supărat pe fețele candidaților la funcția de primar al capitalei, de pe panourile publcitare, garduri și din cutiile poștale. Autorul este iritat de minciunile care veneau cu nemiluita, de sloganurile de doi bani, care nu avea nimic în comun cu realitatea.
„Pentru mine, efectul campaniei e invers – mă convinge cel care are mai puţine panouri prin oraş, care nu te agresează la tot colţul. Chişinăuienii sunt în general paşnici, cum observa poetul român Bogdan Lypkhan, stabilit la Chişinău. Nu există probleme între etnii, între oamenii cu păreri politice diferite. Devenim nervoşi doar la instigarea politicienilor. Ei ne scot din sărite, apoi ne scot în stradă. Acum îi vedem: hidoşi, mincinoşi. Să-i cunoaştem, să le cerem miliardul înapoi.”
Bombe-n Chişinău (28.05.2015)
Haz pe seama unor gradaţi de la Interne, care făceau în acea perioadă mare tam-tam că ar fi găsit ascunzători pline cu coktailuri Molotov, veste antigloț și tije metalice.
„Chişinăuieni, aveţi grijă cum plecaţi de acasă, cel puţin până la alegeri. Nu uitaţi să mergeţi cu udu’ şi cu grosu’, nu aruncaţi mizerii pe jos, când beţi o bere, rugaţi chelnerul să vă aducă rapid alta plină şi să ascundă sticla goală. Nu de alta, dar când vă duceţi pur şi simplu în oraş să vă îmbătaţi, vă puteţi trezi încercuiţi ca adevăraţii terorişti, un real pericol pentru societatea noastră progresistă şi multilateral dezvoltată.”
Noi-vechi minciuni electorale (11.06.2015)
La doar câteva zile până la alegerile locale, autorul se simte amăgit de aceleași promisiuni electorale, iar proaspătul premier ales, Chiril Gaburici, își anunța demisia.
„Moldova falimentează. Şi la propriu, şi la figurat. Pe Gaburici ni-l vor afişa ca vinovat. Iar în singurul partid proeuropean cu şanse mari la alegerile de acum, PL, s-a aruncat cu rahat. Protestele care începuseră ca fiind proeuropene au lovit atât în liberali, cât şi în unionişti. Aveţi paşapoarte biometrice? S-ar putea să nu mai fie bune după alegeri.”
Înainte, Moldova, în noiembrie 2014 (30.07.2015)
Un editorial despre negocierile pentru formarea unei noi coaliții pro-europene, după formarea căreia Valeriu Streleț urma să fie ales în calitate de șef al cabinetului de miniștri. Profeția lui Vakulovski s-a adeverit: Streleț a fost sacrificat ca și Gaburici.
„Astfel ne întoarcem în noiembrie 2014. Doar că Moldova e mult mai săracă, fără buget, fără pretenții europene, fără poftă de viață. Streleț va deveni un nou Gaburici, care va fi peste câteva luni sacrificat? Nimeni nu-și face iluzii. O iluzie e Republica Moldova, condusă de o corabie de nebuni. După atâția „proeuropeni”, vom ajunge conduși de bolfoși și mafiozi ca Dodon, Usatâi, Shor.”
Deschide.md – suspect de terorism
În luna august, am aflat că Ministerul Afacerilor Interne pornește o investigație specială asupra portalului Deschide.MD. Astfel, IGP ne anunța oficial că jurnaliștii Deschide sunt interceptați. Poliția era foarte interesată cine sunt comentatorii de la unul din editorialele lui Vakulovski.
„Cred că e clar pentru toată lumea că MAI-ul vrea să intimideze presa liberă. Dar suntem căliţi. Pentru că se schimbă prim-miniştrii, miniştrii, iar MAI-ul e neschimbat. E o treaptă spre kapikă a bravului poliţist.”
Putin în Deva (01.10.2015)
Gafa celor de la Adunarea generală ONU, când premierul moldovean, Valeriu Streleț, a fost confundat cu Vladimir Putin, l-a inspirat pe Vakulovski să scrie acest editorial, care este, de fapt, o amintire, din călătoria din Sibiu spre Iași.
„Și în acel moment în local a intrat un tip șchiop, cu o plasă de rafie într-o mână, cu chelia acoperită de o șapcă boțită și cu o cârjă. Era Vladimir Vladimirovici Putin. Am crezut că am halucinații și aș fi vrut să intru în vorbă cu el, dar deja pierdeam trenul și am fugit înapoi în gară.”
Kalașnikov (16.11.2015)
Atentatele sângeroase din Paris din luna noiembrie, conflictul din Ucraina și pacificatorii ruși din Transnistria, toate acestea au în comun un detaliu: KALAȘNIKOV, cea mai populară armă din lume. Un editorial despre această armă, declarațiile lui Anatol Șalaru și replica rușilor.
„Moldova are o republică separatistă burdușită de armament și militari ruși, în Găgăuzia s-au făcut tabere militare, teroriștii din Ucraina circulă nestingheriți prin aeroportul din Chișinău. Suntem o țară care ar putea fi ocupată într-o zi, doar cu Kalașnikovurile.”
S-au întors gopnicii (26.11.2015)
După cum îi descrie autorul pe gopnici, aceștia sunt indivizi cam retardați, care, în primii ani de independență a Republcii Moldova, te jefuiau direct în stradă. În luna noiembrie, MAI anunța că au destructurat un grup care pregăteau o serie de atacuri asupra unor instituții publice.
„Un lucru e clar: Moldova e de râsul curcilor. Se întoarce tot ce e mai rău. 12 gopnici cu 3 pistoale și o grenadă pot lua puterea. Iar politicienilor nu le mai vine mintea la cap, deși li se tot dau palme. Probabil n-are unde veni.”
Ai nevoie de publicitate online? Vezi aici OFERTA de amplasare de publicitate pe Deschide.md