Comitetul de anchetă al Federației Ruse a clasat dosarul hoțului în lege Grigore Caramalac alias "Bulgaru". Urmărirea penală a fost încetată în decembrie, 2015 - la un an și jumătate distanță de la transferul dosarului său la Moscova. Operativitatea cu care anchetatorii ruși s-au grăbit să-l scoată basma curată pe interlopul moldovean, pusă cap la cap cu circumstanțele aproape dubioase, în care s-a transferat dosarul de la Chișinău, în capitala rusă, "adie" a interese pecuniare pentru cei care și-au asumat procedura de transfer. Unii vorbesc despre acest lucru doar pe "coridoarele înguste" ale Procuraturii Generale, în timp ce alții și-au etalat curajul de a comenta subiectul prin acuzații tranșante. Toate săgețile sunt îndreptate spre fostul prim-viceprocuror Andrei Pântea care la rându-i ne spune că s-a ținut cu strictețe de buchia legii când a pus semnătura pe decizia de transfer.

Dosarul lui „Bulgaru" a fost clasat pe 11 decembrie 2015, iar pe 24 martie curent, pe adresa Procuraturii Generale ajunge o scrisoare prin care autoritățile ruse își înștiințează colegii moldoveni despre decizia luată.

„La mine, înștiințarea a ajuns acum o lună și ceva. În ea scrie că urmărirea penală a fost încetată de către Comitetul de anchetă al Federației Ruse din cauza lipsei elementelor infracționale", a declarat,, pentru Deschide.MD, şeful Secţiei cazuri excepţionale din cadrul Procuraturii Generale, Corneliu Bratunov.

Pentru claritate: procurorii ruși au constatat că interlopul moldovean, învinuit de banditism, estorcare de bani, trei tentative de omor și mai multe episoade de şantaj, de fapt, nu a comis nicio infracțiune.

Și nu e de mirare decizia anchetatorilor ruși atâta timp cât apărarea lui Caramalac – ca și Comitetul de anchetă – au insistat, ani la rând, să le fie încredințată lor urmărirea penală. Întrebarea este: de ce Procuratura Generală a decis să le dea rușilor acest dosar, dacă finalitatea lui la Moscova era previzibilă?

Transferul ar ”ar fi costat” un milion de dolari

„Au existat interese. Domnul Pântea fiind în funcția de prim-viceprocuror, știa foarte bine despre decizia CSJ, care anula încheierea judecătorului de instrucție de la Râșcani, Ghenadie Morozan, și, respectiv, nu avea dreptul să transfere acest dosar în Federația Rusă. Dânsul a făcut abuz de serviciu și, din câte știu, a semnat decizia de transfer când procurorul general Zubco nu se afla în țară. Circulau zvonuri că, pentru acest transfer, s-au propus sume foarte mari: între 500 de mii și 1,5 milioane de dolari, iar în cazul unor zvonuri de acest gen adevărul, de regulă, e cam pe la mijloc", a declarat fostul procuror al muncipiului Chișinău, Ivan Diacov într-un comentariu făcut pentru Deschide.MD.

Pântea: Decizia era necesară!

La rându-i, Pântea a refuzat să comenteze zvonurile despre sumele pe care, zic unii, le-ar fi încasat, în schimb a ținut să-și explice din punct de vedere legat decizia de a transfera dosarul către autoritățile ruse:

"Nu voi comenta declarațiile domnului Diacov pentru că nu vreau să-i dau greutate acestui om, cu tot respectul pe care-l am față de cariera domniei sale. Probabil dânsul este unul dintre salariații celora care vor să mai audă din când în când de numele lui Pântea, o dată ce el este persoana prin care se fac toate manipulările din spațiul public. Aș prefera ca dumnealui să-și facă autoritate pe seama propriilor reușite, iar dacă nu le are – să se lanseze în politică. Eu trebuia să iau decizia respectivă pentru că în vara lui 2016 expira termenul de prescripție al acestui dosar. Dacă l-aș fi lăsat în gestiunea PG, atunci aș fi fost acuzat că l-am lăsat intenționat fiind conștient că autoritățile ruse refuză extrădarea lui Caramalac. Toate procedurile legale au fost respectate, iar asupra transferului a lucrat o grupă instituțională, respectiv până a ajuns sub semnătura mea, procedura a fost pregătită de multe alte persoane. Mai mult decât atât, eu am întors înapoi de câteva ori dosarul pentru că nu erau respectate toate cerințele pentru transfer", ne povestește cu amănunt, Andrei Pântea.

Expirarea termenului de prescripție, invocată de fostul prim-viceprocuror, ar fi părut un argument plauzibil și, de ce nu, de necombătut, dacă în redacția Codului Penal (art. 46), conform căreia a fost pornit dosarul lui Caramalac, nu ar fi fost scris că scurgerea termenului de prescripție se suspendă atunci când învinuitul este dat în căutare (n.r. articol parafrazat). Caramalac era dat în căutare internațională. Este adevărat, alineatul continuă cu o remarcă: „persoana nu poate fi trasă la răspundere penală, dacă de la data săvărşirii infracţiunii au trecut cincisprezece ani şi prescripţia n-a fost întreruptă prin săvărşirea unei noi infracţiuni".

Altfel spus, autoritățile moldovenești trebuiau să verifice dacă, din anul 2000, până când dosarul a fost transferat la Moscova, „Bulgaru" a comis sau nu alte infracțiuni în alte state. Dacă da, atunci prescripția se întrerupea și, respectiv, argumentul lui Pântea nu mai era valabil. De aceea l-am întrebat:

- Dvs ați verificat dacă în tot acest răstimp Caramalac a comis și alte infracțiuni?
- Vă pot spune că toate procedurile au fost respectate. Toate!
- Dați-ne voie să insistăm, PG a verificat dacă de la data comiterii primei infracțiuni până la data când s-a decis transferul, Caramalac a comis și alte infracțiuni. A existat o corespondență instituțională în acest sens cu procuraturile din alte state?
- Vă repet, toate procedurile au fost respectate.

După ce ne-a răspuns evaziv la întrebarea-cheie, Pântea a ținut să sublinieze alte detalii, în opinia lui mai importante: ”Cauza nu a fost expediată pe numele unei persoane private, ci în adresa conducerii Procuraturii Generale a Federației Ruse. Corespondența dintre instituții durează din 2004 și s-a refuzat de mai multe ori extrădarea cetățeanului respectiv. Noi suntem semnatari ai unor acorduri care presupun conlucrare între procuraturile a nouă țări din CSI”.

Pântea: Nu mai contează dacă Procurorul General era, sau nu atunci în țară

Întrebat dacă este adevărat că transferul s-a făcut atunci când Procuorul General nu era în țară, Pântea ne-a răspuns: "Nu mai contează dacă era, sau nu era. Dânsul nu a fost inițiat în acest proces pentru că responsabilitățile erau repartizate".

L-am rugat să ne comenteze și decizia de încetarea a urmării penale având în vedere că în calitatea sa fost prim-viceprocuror cunoaștea foarte bine dosarul.

"Nu sunt eu cel care trebuie sa mă expun pe decizia propiu-zisă și nu cred că e corect să dau apreciere deciziei luate de colegii din Federația Rusă. Nu sunt avocatul nimănui, dar dacă procurorii ruși au decis asta probabil au avut temei, ținând cont de faptul că Grigorii Caramalac este și cetățean rus", a declarat Pântea.

Pântea: De ce-l faceți erou pe Caramalac? E un subiect al trecutului

Ciudat este faptul că pe finalul discuției, fostul prim-viceprocuror ne-a întrebat retoric pe o notă aproape deranjată: Dar cine se teme de acest Caramalac. De ce îl faceți erou național acordând-i atâta atenție? Eu cred că este un subiect al trecutului.

Vom aminti că în 2011, inițial, prin încheierea Judecătoriei Râșcani, Procuratura Generală era obligată să trimită cele două dosare în Federația Rusă. Ulterior, în luna martie 2011, după recursul declarat de către procurorul general de atunci Valeriu Zubco, CSJ a anulat încheierea judecătorului de instrucție de la Râșcani, Ghenadie Morozan, astfel că transmiterea dosarelor către Federația Rusă a fost anulată. Cel care refuza transmiterea dosarelor era chiar Andrei Pântea, și atunci, prim-adjunct al procurorului general.

Cu toate acestea, pe data de 25.07.2013 sub semnatura aceluiași Pintea dosarul este trimis Federației Ruse.

Grigorie Caramalac era pus sub acuzare de faptul, că începând cu mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, gruparea sub conducerea acestuia a săvârşit o serie de omoruri şi jafuri, răpiri de persoane, estorcare de bani şi banditism. În anul 2008 acesta a obţinut cetăţenie rusă, deşi în 1998 a fost dat în urmărire internaţională.

Fiind de etnie bulgară, el a fost membru al echipei naţionale moldoveneşti de lupte libere. Până în 1998 Caramalac era directorul companiei "Boiana Grup", cel mai mare exportator de vinuri moldovenești în Rusia.

În acel an Caramalac şi angajații săi au fost arestați. Peste câteva zile "Bulgarul" a semnat declaraţia de nepărăsire a localităţii, dar ajungând în libertate, imediat a fugit în Rusia, unde, cu 10 ani în urmă i-a fost acordat statutul de refugiat. În 2005 acesta a declarat pentru presa rusă că din cauza persecuţiilor din partea familiei Voronin, ar fi fost nevoit să se refugieze la Moscova.

În prezent, Caramalac apare în poze amicale alături liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, iar potrivit unor informații neconfirmate el ar fi cel care ar finanța mai multe acțiuni de orientare pro-rusă pe teritoriul țării noastre.