Centrul de Prevenire a Conflicelor și Early Warning din București, împreună cu Institutul pentru Politici Publice și Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova au lansat astăzi cartea: Războiul informational: tipizarea agresiunii informaționale a Federației Ruse, autorii căreia sunt editorialistul Deschide.MD, dl. prof. Iulian CHIFU, dl. Oazu NANTOI și alți coautori din România și Republica Moldova.

Scopul cel mai important al studiului a fost de a realiza tipizarea războiului informațional al Rusiei, de a crea un sistem de praguri și niveluri de influență care ar constitui referențialul evaluării gradului de impact al războiului informațional al Rusiei într-o terță țară, precum și, acela de a devoala sistemele de lucru în războiul informațional și de conștientizare a existenței acestui război și al formulelor instituționale individuale de protecție în cadrul războiului informațional.

Autorii spun că au studiat spaţiul public şi manifestările publice, nicidecum nu au urmărit trasabilitatea acţiunii.

"Revine altor instituţii ale statelor implicate să plece de la aceste observaţii şi să identifice “pistolul fumegând”, adică legătura probate între autorităţile ruse – direct, la nivelul serviciilor, prin intermediul unor presupuse ONG-uri sau prin intermediul ambasadei – şi cei care poartă această acţiune a războiului informaţional", spun autorii.

Proiectul şi-a propus doar identificarea modalităţilor de lucru, a instrumentelor şi obiectivelor războiului informaţional, nicidecum identificarea circuitului banilor şi a ordinelor pentru acţiune.

Astfel, autorii au definit şase niveluri, de la nivelul 0 care presupune accesul normal, natural, al ştirilor într-un spaţiu deschis, pe baza libertăţii presei şi a Internetului, cu obiectivul de a informa corect publicul, cu libera circulaţie a ideilor, la diferite niveluri de influenţă, cunoaştere, control şi până la nivelul 5, determinarea deciziei strategice într-un anumit spaţiu.

În baza acestei scale, la prima vedere, din studiile făcute, România s-ar afla la nivelul 1, Republica Moldova s-ar afla la nivelul 4, dar cu posibilitatea de a aluneca mai departe, la nivelul 5 în viitor, dacă Preşedinţia şi majoritatea sunt preluate de partide pro-ruse.

Mai mult, proiectul expune public şi pentru orice utilizator de internet pericolele la care se poate expune şi modul în care poate fi utilizat sau racolat în acest război informaţional.

De asemenea studiul face recomandările pentru contracararea acestui război informaţional, mergând de la măsuri operative, imediate – constituirea unei comisii interdepartamentale care să se ocupe de războiul informaţional şi de strategia de contracarare, şi mergând până la măsuri pe termen mediu şi lung, care ţin de educaţie, training şi prezentarea diferitelor episoade de război informaţional către public pentru a crea anticorpii necesari preluării cu discernământ a informaţiei vehiculate la nivel public, inclusiv în spaţiul virtual.